Fondul Monetar Internațional a revizuit pozitiv perspectiva de creștere a economiei românești în acest an. Care e prognoza pentru 2023

Economia României va crește în acest an peste estimările din vară, după cum arară cele mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internaţional.

Specialiștii Fondului Monetar Internaţional (FMI) estimează, în concluziile Consultării pe Articolul IV, o creștere de 4,8% a economiei românești  pentru acest an.

În iunie, la finalul vizitei delegaţiei în România, Fondul estima o creștere de 3,5% – 4,5% în 2022 și 2023, în lipsa unei escaladări a războiului din Ucraina.

Cum arată principalii indicatori economici

Conform actualei prognoze ale FMI, economia României va crește, dar mai ușor față de anul trecut, când a avut un avans de 5,9%, în timp de pentru anul următor creșterea să încetinească până la 3,4%.

În ceea ce privește inflația, FMI estimează o medie anuale de 13,3% în 2022 – în august aceasta a ajuns la 15,4% – după o medie de 5% în 2021, urmând ca în 2023 să coboare la 10%.

Deficitul de cont curent al României este estimat de FMI 7,7% din PIB (față de 7% din PIB în 2021), iar pentru 2023, este așteptat să se reducă ușor la 7,4% din PIB.

Datoria publică a României va fi în continuare peste 50% – 51,7% din PIB, în creștere față de 51,4% din PIB în 2021, urmând să crească la 52% din PIB în 2023, conform estimărilor FMI.

Adrian Câciu: „O confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are”

Potrivit Ministerului Finanțelor, Comitetul Executiv al FMI a apreciat importanța implementării unor politici macroeconomice prudențiale pentru asigurarea stabilității și, totodată, stimularea reformelor structurale pentru susținerea creșterii economice.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a salutat, în comunicatul transmis de instituție, decizia Fondului Monetar Internațional (FMI) de a revizui în creștere prognoza de avans economic a României, pentru anul 2022, ca urmare a misiunii de evaluare (Consultări pe Articolul IV) efectuată de delegația FMI în vara anului curent.

„Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creșterii economice, pe fondul contextului internațional și al apropierii de conflictul armat de la granița noastră. Și iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creștere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situația de la nivelul întregii Uniuni Europene”, a spus Adrian Câciu.

„Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validări ale deciziilor de politică fiscal-bugetară și financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului. Traversăm o perioadă de criză și incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune și urmărim evoluțiile externe, dar asigurarea stabilității economice se face de aici, de la București și vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în termenele stabilite și vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel și măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investițiilor publice și consolidarea bugetară” , a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Membră de 50 de ani în FMI

Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a vizitat Bucureştiul, în perioada 30 mai – 10 iunie, pentru analiza anuală a economiei româneşti, a anunţat reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală şi de Est, Nadeem Ilahi.

Analiza anuală a specialiștilor FMI este cunoscută sub denumirea de Consultare pe Articolul IV. „Echipa FMI va discuta cu autorităţile române despre politicile şi evoluţiile economice. Vor fi organizate întâlniri cu oficiali de la Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României, alte agenţii guvernamentale, precum şi cu reprezentanţi din sectorul privat şi ONG-uri“, informa un comunicat al instituţiei financiare de la acea vreme.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti.

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având din data de 2 februarie 2016 o cotă de participare de 1 811,4milioane DST (0,38% din cota totală). România deţine 19 572 voturi, echivalentul a 0,39% din total. Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională care reuneşte 189 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA).

În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Belgia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Luxemburg, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar începând din 16 octombrie 2020 și Andorra, conform datelor BNR. Consultările din acest an vin în contextul războiului din Ucraina, care a intrat deja în a patra lună. La câteva săptămâni de la invazie, directorul FMI, Kristalina Georgieva, spunea că Rusia ar putea intra în incapacitate de plată în urma sancțiunilor fără precedent impuse asupra sa.